How to put your shit together – de la Osho, citire

Păi, dragilor, cine n-a auzit de Osho în deruta asta generală, dominată de fake-intimitate, fake-interacțiune umană și fa(cebook)ke-all? În vremurile astea, în care toată lumea se caută pe sine și se regăsește joi de-apoi, prin tot felul de stratageme de la reiki, chakre, karme, kama sutre și până la MISA, Osho vine c-o propunere: inevitabil, Oshoismul.

Mi-am căutat și eu un ‘eu’ la un moment dat și-așa am auzit de Osho, o personalitate multi-valentă de la profesor de filozofie până la guru spiritual, care-a generat o inerentă mișcare de mindfulness, numită astăzi oshoism.

Nu m-a convins din prima asta cu guru-stuff și mi-am ales să-l citesc prin prisma calității de profesor de filozofie. Eu nu-s cu astea, cu maeștrii (nu contest, da’ nu ma bag), așa că o să fac abstracție de toate conceptele obscure, cum ar fi (paradoxal) iluminarea, meditația sau ‘văzutul dinăuntru’ când o să vă spun ‘ce-am înțeles noi din asta.’ De menționat că Osho himself n-a scris nicio carte, așa încât tot ce se găsește prin librării sub numele lui sunt eventuale transcrieri ale discursurilor sale, mare parte din ele tipărite sub propria îndrumare. Așa că oshoismul nu-i un sistem, nu-i o vreo congregație și nici vreo religie dubioasă. În funcție de motivul pentru care-l citești pe Osho, poate fi o sugestie de ‘how to put your shit together’ în cazul în care nu vedeai pădurea de copaci.

Combinând noțiuni de profundă spiritualitate orientală cu concepte de psihoterapie modernă și pură etică extra-religioasă, oshoismul vorbește despre echilibru, armonie și iubire – 3 direcții de bun augur pentru o viață frumoasă. Și, mă rog… cine nu vrea o viață frumoasă?

Eu nu m-am dus în sfera aia prețioasă, de ‘mindfulness’ sau ‘spiritualitate’; m-am raportat la Osho ca la un înțelept care are instrumentele potrivite pentru a-mi arăta ce e chiar sub nasul meu. Unii ar numi asta ‘revelație’ – eu i-aș zice mai modest, ‘întoarcere la cele naturale, la bunul simț.’

‘Intimitatea. Încrederea in sine și în celalalt,’ bunăoară, m-a frapat prin simplitate. Nu trebuie să fii vreun doctorand in psihologie ca să-nțelegi logica bunului simț din teoria lui Osho despre iubire, un concept pe care-l pierdem des din vedere în zilele noastre ca s-avem ce căuta după. Iubirea începe de la sine, carevasazică, da’ nu se termină acolo, că o dăm în narcisism. Adică, zice-se, e musai sa te iubești pe tine, ca să poți iubi un seamăn, doi. Așa și cu dăruitul. Natura noastră nu-i tătă miere, așa că vom oferi mai cu spor când avem noi toate cele: că iubire, că un ajutor material – toate se oferă dezinteresat, când vin din prea-plin. Cam logic, zic. Eei, și dacă te iubești pe tine, iți place compania ta, nu ți-e teamă de însingurare. ‘Trebuie să fii capabil să fii singur, absolut singur și extraordinar de fericit. După aceea poți să iubești. Atunci iubirea nu mai e o nevoie, ci o împărtășire, nu mai e necesitate. Nu vei mai depinde de oamenii pe care-i iubești, ci vei împărți cu ei.’

Întru echilibru și armonie, nu-ți rămâne decât să fii autentic. Fără masca de Gigi Duru sau de Wonder Woman, parcă ți-e un pic mai simplu. Ai voie sa fii supărat sau neputincios, nu-i cu ‘must’ să poți orice sau să te-ntorci de-a-ndoaselea, ca să te simți tu erou national. Și nu tre’ s-o dăm pe voci interioare, meditații și euri lăuntrice: e pur și simplu mai ușor. Și n-ai o gramadă de treabă încercând sa fii pe dos, perfect, atotputernic sau să inventezi tu roata.

Și uite-așa-i de simplu, că pare complicat și sună pompos: spiritualitate, mindfulness, chestii. N-ai nevoie de sisteme complicate, câtă vreme îți iubești, înainte de toate, sinele. Așa se umple rezervorul și poți să dai și altora. Și-i tot o armonie, îngeri, harpe când e rezervorul plin. Când se golește… asta-i alt banc, altă filozofie. Da’ recharge și de la capăt.

Cam asta fu my journey to Osho. E o carte de ‘how to…’ cu liber arbitru atașat și, cel mai important, nu seamănă cu nicio porcărie americănească cu rețete de succes, dar poate oferi una.

Processed with VSCOcam with a1 preset

 

Advertisements

2 thoughts on “How to put your shit together – de la Osho, citire

    1. Haha:)) Adevărat! Da’ tot e bine, câtă vreme oamenii și procesează statusurile astea :))

      Salinger a zis o treabă tare faină: “Ceea ce ma impresioneaza cu adevarat este o carte care, dupa ce ai terminat-o de citit, te face sa-ti doresti ca autorul ei sa fi fost un minunat prieten de-al tau, pe care sa-l fi putut suna oricand iti doreai. Acest lucru nu se intampla prea des, totusi.”

      Așa e și cu Osho: dacă te face să-l pui pe Facebook, tot e un câștig, numai că mulți sunt sceptici (ca și mine, de altfel) la ideea de mindfulness & stuff. Și-atunci, nu tre’ să renunți, citești din alte motivații, că sigur găsești ceva potrivit, n-are cum să fie o pierdere.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s